Amendamentul Dawson 11 (Incheiere)
Amendamentul Dawson 10
Amendamentul Dawson 9
Amendamentul Dawson 8
Amendamentul Dawson 7
Amendamentul Dawson 6
Arthur Clarke s-a nascut pe 16 decembrie 1917 in oraselul Minehead din tinutul Somerset (Marea Britanie). In timpul razboiului a lucrat ca tehnician radar in cadrul Royal Air Force, iar dupa aceea s-a angajat redactor la o revista stiintifica. Anterior mai publicase articole in revista Tales of Wonder (1938).
Interesat de science-fiction, el patrunde in acest univers (si) datorita benzii desenate. Intr-adevar, in aprilie 1950, aparusera, inca din primul numar al revistei Eagle, aventurile desenate ale lui Dan Dare, «Pilote of the Future». Clarke, pasionat de Dan Dare, trimite redactiei mai multe observatii si sugestii pertinente vizavi de micro-universul in care evolua acesta, iar reverendul Marcus Morris, redactorul revistei, ii raspunde si-i propune sa scrie el insusi scenarii pentru seria BD. Astfel, acesta va semna trei episoade din primul ciclu, Voyage to Venus, si, in continuare, in calitate de consultant, va propune numeroase inovatii tehnice si chiar ii va inventa pe Treens, razboinicii venusieni.
In 1953 Morris ii va comanda un nou episod din Dan Dare dar, din pacate, Clarke nu da curs comenzii deoarece incepuse deja sa scrie povestiri si nuvele SF. Dupa mai multe titluri, el publica in 1954 nuvela The Santinel, care va sta ulterior la baza romanului 2001: A Space Odyssey, devenit celebru in intreaga lume datorita ecranizarii de exceptie a lui Stanley Kubrick. Bineinteles, romanul va fi adaptat si in benzi desenate – in 1976, de catre Jack Kirby – in doua variante, una scurta si alta lunga (10 comic books), ambele aparute la editura Marvel.
Stabilit in 1956 in Sri Lanka (insula Ceylon, din Oceanul Indian) unde poate practica fara restrictii sportul sau preferat, scuba-diving, Arthur Clarke va scrie trei continuari la capodopera sa: 2010: Odyssey Two (1982), 2061: Odyssey Three (1988) si 3001: The Final Odyssey (1997).
Dintre acestea doar 2010 va deveni film si, normal, banda desenata (de Larry Hama si Tom Palmer), in 1984, intr-un numar din Marvel Comics Super Special, iar in 1985 in doua numere din 2010.
Autor a peste 80 de romane, volume de povestiri si non-fiction, o parte traduse si in romaneste, laureat al celor mai prestigioase premii SF (Locus, Hugo, Nebula), Sir Arthur C. Clarke se stinge din viata la 19 martie 2008, intr-un spital din Colombo, Sri Lanka.
[...] dintre cei care acceptă progresul tehnologic, proces care tot mai mult pare ceva supranatural. Arthur C. Clarke afirma, la un moment dat că, orice tehnologie, destul de avansată, nu poate fi deosebită de [...]
Aboneaza-te la RSS-ul de comentarii al acestui articol. TrackBack URL