Cautare
Newsletter
Loading ...Foileton
Amendamentul Dawson 11 (Incheiere) Amendamentul Dawson 10 Amendamentul Dawson 9 Amendamentul Dawson 8 Amendamentul Dawson 7 Amendamentul Dawson 6Anunturi
-
Ultimele clipe sînt extrem de scumpe
scrisa de Mircea Coman -
Lacul păsării Wandoo
scrisa de Marcel Luca -
Între Lacuri
scrisa de Bogdan-Tudor Bucheru -
Mitologii creştine. Anatema
scrisa de Aurel Cărăşel -
O carte pentru copii
scrisa de Liviu Radu -
Pătrat alb pe fond alb
scrisa de Liviu Radu -
Oare de ce asasinii trebuie să fie buni?
scrisa de Liviu Radu -
Înainte de pauză…
scrisa de Liviu Radu
Noi povestiri:
Ultimele recenzii:
Arhiva editii
Editorial
Luna iunie a fost o luna buna pentru F&SF. Cîteva evenimente au avut darul de a resuscita amorteala care, se pare, cuprindea încet-încet ceea ce am putea numi fandom, miscare sau orice termen i-ati atribui.
Sa le luam pe rînd.
În perioada 5-7 iunie a avut loc la Iasi Colocviul „Iasi 600 + Quasar 30”, partea care ne intereseaza fiind aniversarea a 30 de ani de existenta a Clubului UNESCO „Quasar“. Mare adunare, dar, cum nu am ajuns acolo, mai bine îi las pe altii sa vorbeasca despre ce a fost (în acest numar al Nautilusului aveti doua articole pe tema asta, semnate de George Ceausu si Marian Coman). Eu nu pot decît sa ma bucur ca vechile cenacluri (adaug lînga numele Quasarului pe cele ale cenaclurilor timisorene Helion si H.G. Wells) merg mai departe, încercînd sa perpetueze „microbul“, gasindu-si noi adepti, pregatind, adica, generatia urmatoare de sefisti.
Si poate ca, odata cu revirimentul editorial din ultimii ani, se va produce si emulatia necesara aparitiei unei noi generatii/promotii de scriitori.
La mijlocul lunii a avut loc la Romexpo Tîrgul de carte Bookfest (17 – 21 iunie, mai precis). Am scris despre asta în Observator cultural, iar în prezentul numar al Nautilusului scrie Horia Nicola Ursu.
Si pentru mine a fost cel mai placut tîrg de carte la care am participat, poate primul în timpul caruia n-am gîndit nici o clipa ca as vrea sa se termine odata! Nu stiu foarte exact de ce. Poate pentru ca au fost patru lansari de carte F&SF. Poate pentru ca, în acest an, comunitatea F&SF a fost mai unita si s-a prezentat în numar mare la lansarile de sîmbata (Nemira si Millennim Press). Poate pentru ca a existat acea întîlnire de dupa lansari, initiata de Nemira, la care multi dintre fani au avut prilejul de a se cunoaste personal. Poate pentru ca am cunoscut doi oameni care mi-au devenit foarte dragi „la prima vedere“ cum se spune: Irina Horea si Mircea Pricajan.
La sfîrsitul lunii, pe 25, a avut loc cea de-a treia întîlnire a cenaclului ProspectArt (am evitat cuvîntul „sedinta“, folosit de obicei pentru astfel de evenimente, cuvînt care, în acest caz, chiar n-ar exprima spiritul locului). Au citit Cristian Mihail Teodorescu – teatru, Liviu Radu – proza, si Dragos C. Butuzea – un text despre asteptarile unui cititor (amator – cum zice el) de SF.
Recunosc ca asteptarile cititorului au fost un motiv foarte serios de a merge la cenaclu, eu neavînd prea mari înclinatii spre acest gen de activitati. Dragos C. Butuzea a stîrnit pasiunile sefiste si acolo, în sala de la Observatorul astronomic, si la berea de dupa, si pe site-ul SRSFF, chiar si la întîlnirea de la Chitila (un alt eveniment al lunii iunie, chiar daca privat, neoficial etc.). Textul lui a nemultumit, în primul rînd, prin generalizarea indusa de titlu, din care se întelegea ca omul are nemultumiri fata de sefeul românesc (de aici reactia adversa), cînd, de fapt, era vorba despre asteptarile (si neîmplinirea lor) pe care le-a avut dupa vizitele la ProspectArt.
Dincolo de confuzia stîrnita de titlu (pe blogul lui, autorul declara ca a vrut sa fie si o provocare – care provocare? Sau, altfel spus, provocare-provocare, dar s-o stim si noi! Într-un text care se vrea serios, care vrea sa dea de gîndit producatorilor din domeniu – adica scriitori si editori – nu arunci provocari în vînt pentru ca… furtuna e dupa colt), prima secventa care mi-a tras atentia a fost: „Dar nu vreau sa insist prea mult pe aceasta distinctie sf – mainstream, desi eu banuiesc un oarecare complex al marginalului, complex transformat uneori în orgoliu si exclusivism. Desi, de asemenea, banuiesc o oarecare dorinta ascunsa de recunoastere legitima.“ Lucru corect, stim asta, o vedem de multi ani, o simtim, o întretinem (cu voie sau fara de voie).
Apoi: „nu ma pot abtine sa constat ca, în cele doua sedinte de cenaclu la care am participat, m-am întrebat deseori dupa ascultarea textelor: Unde e sf-ul?“ Deci unde e sefeul din textele citite în cenaclu si nu unde e din sefeul textele românesti – desi eu n-as face mare diferenta între ceea ce se citeste la PropesctArt si ceea ce se scrie în general la noi. E drept însa ca, daca avem în vedere ce s-a publicat în ultimii 20 de ani, s-ar putea gasi si ceva (poate chiar mai mult) care sa fie pe placul domnului Butuzea – si cred ca aici a atins coarda sensibila a participantilor la discutii. Totusi, se dau în textul citit doua exemple pozitive: Cristian Teodorescu si Balin Feri, dupa care se pune întrebarea: „Dar oare e suficient atât?“ Acuma, avînd în vedere ca, în primele doua întîlniri s-au citit sase texte (din care doar cinci proze)… as zice ca nici nu e un procent neglijabil si, atunci, de unde nemultumirea, daca ramînem strict în „curtea“ ProspectArt? Ar fi prima contradictie a autorului.
Apoi: „Îmi fac mea culpa si spun: pâna a fi invitat aici (la cenaclul ProspectArt – n.ed.), nu citisem nimic sf de vreun autor român.“ Grav… Lovitura în plex… Cum adica?! Autorul sterge pe jos cu sefeul românesc si, în acelasi timp, declara ca n-a citit nimic? Da.. grav… Greseala autorului consta, zic eu, din nou în confuzia stîrnita de felul în care si-a structurat materualul, în confuzia dintre „citit în cenaclu“ si „SF românesc în general“, confuzie poate voita, poate nu.
Despre asteptarile concrete… stil, teme, subiecte… chiar daca nu le-a gasit în cele cinci proze auzite în cenaclu, daca ar fi citit ceva SF românesc ar fi avut ocazia sa vada si asa ceva. Chiar în cartile publicate de Liviu Radu, Sebastian A. Corn, Cristian Mihail Teodorescu, autori cu ale caror texte tocmai a facut cunostinta. Si poate textul cu asteptarile… ar fi sunat altfel.
Cît despre final… Iata-l: „Îmi doresc comunitati deschise, nu fandomuri. Îmi doresc mai multa mândrie si exigenta, nu prejudecata. Nu literatura estetica si literatura stiintifica. Nu sf si mainstream. Ci literatura pur si simplu. Proasta sau buna, oricum, dar literatura.“ Pai, sa ne întelegem: ori îsi doreste stil, teme, etc., SF – sefeul ala pe care nu-l gaseste -, ori „ literatura pur si simplu“ (las la o parte ideea ca si-ar dori chiar o literatura „proasta“). Putem iesi din aceata dilema?
Cred ca noi da. Dar Dragos C. Bituzea?
Cine vrea sa urmareasca întreaga disputa provocata de textul cu pricina, sa dea click pe site-ul SRRSF, unde va putea citi atît textul, cît si peste 100 de comentarii (mai mult sau mai putin la obiect).
Un alt eveniment al sfîrsitului de iunie este aparitia blogului RoSF. Buna ideea, chiar foarte buna, de a avea un digest cu tot ce apare în blogosfera legat de F&SF. Dar, pentru ca exista si un dar, un mare DAR: nu cumva e cam vampir acest blog? Nu cumva, sub bunele intentii se ascunde o mica deturnare de trafic (nu zic ca e intentionata). Daca blogul s-ar fi multumit sa preia doar un scurt citat din însemnarile respective si apoi sa puna un link catre blogul original, ar fi fost cît de poate de OK. Dar asa, postînd integral însemnarea… Ma întreb si eu: cine ar mai intra pe blogul original? Un raspuns ar fi asta: doar cei care vor sa comenteze (comentariile merg direct la blogul original, asta e bine). Numai ca asa se elimina vizitele celor care doar citesc… Si-atunci?
Concluzie: e bun, dar nu-i frumos!
În fine, ultimul eveniment pe care vreau sa-l semnalez: pe site-ul SRSFF avem un debut, al Dianei Alzner, din Rm. Vîlcea. Nu ma voi opri asupra textului, ci asupra „debutului“. Am pus cuvîntul între ghilmele pentru ca: asa cum se mentioneaza în introducerea textului, „texte de ale sale (proza dar si poezie) au mai aparut pe internet“. Si-atunci ma întreb: cum e debut? De ce publicarea pe site-ul SRSFF e mai debut decît publicarea pe alte site-uri, forumuri, bloguri etc.? Si înca: este acesta cu adevarat un debut? Am mai vorbit cîndva despre debuturi si grija pe care ar trebui s-o aiba tinerii aspiranti la gloria literara în acest sens. Si ziceam atunci ca nu orice postare pe internet poate fi socotita publicare (sau debut). Nu orice astfel de iesire în spatiul public poate fi trecuta în CV-ul de mai tîrzu ca publicare, inclusiv ca debut. Publicarile care se iau în seama sînt doar acela care se petrec într-o revista (fie pe hîrtie, fie electronica, dar o revista – daca se poate sa aiba si ISSN cu atît mai bine!, sau, în cel mai fericit caz, într-un volum – antologie sau sub nume propriu). Este laudabila (si binevenita!) intentia SRSFF de a descoperi tinere talente (e unul dintre rosturile asociatiei), de „a le da drumul în lume“. Dar, pentru aceasta, ar trebi gasita modalitatea cea mai potrivita, aceea care chiar conteaza, acum si mai tîrziu.
S-au întîmplat multe în luna iunie, nu? Sa ne fie si luna iulie la fel de împlinita!
Articol publicat in 02 Iul, 2009 si semnat Michael Haulica
Iulie 2, 2009 @ 8:55 pm
Blog.rosf.ro nu preia decat pe prima pagina articolul integral, si asta daca asa este tehnic definit de catre proprietarul blogului monitorizat. Daca nu, preia ceea ce ofera blogul in feed. Iar titlul se duce catre articolul original.
In rest, pe orice categorie mergi (sau alt tip de arhivare de genul luna, an sau categorie), vei vedea ca toate sunt articole rezumate, cu trimitere de unde vrei si nu vrei catre blogul original. Asa ca nu fura din traficul nimanui, doar face o sinteza a ceea ce apare pe blogosfera cu tendinta sf&co. Si astea cu oarece filtrare. Din ora in ora.
Deoarece sunt multe posturi care apar pe zi, acestea se ruleaza foarte repede.
Oricum, multumesc, Mike, pentru observatii.
Iulie 2, 2009 @ 11:20 pm
sper ca ai primit mailul meu, asa ca nu ma mai repet aici, dar adaug si eu: nu e frumos. noi am pus feedul integral ca sa il citeasca lumea in readere, nu pe alte bloguri. ti-am dat un exemplu de director cu aceeasi idee care preia numai primul paragraf (limitat la numarul de caractere, banuiesc).
cat despre trafic, indiferent daca asta e intentia sau nu, da, furati o parte, pentru ca google va gasi si blogul rosf si o parte dintre potentialii cititori se vor duce acolo.
Iulie 2, 2009 @ 11:22 pm
nu, mugur, articolele sint preluate integral si pe pagina a doua, si pe a treia… din cind in cind, misterios, cite o insemnare este, intr-adevar, doar partiala.
e vorba de setari? acum nu obliga si tu pe toti posesorii de bloguri sa ia masuri pentru a se feri de tine.
uite cum o idee faina poate sa dea in altceva.
iar ce ai facut tu cu nautilusul… cu voie sau fara de voie, e o mare MAGARIE. o spun asa, ca intre prieteni.
Iulie 2, 2009 @ 11:30 pm
nu, mugur, insemnarile se preiau integral si pe prima si pe a doua… nu stiu cum, unele insemnari sint preluate partial.
e vorba de setarile blogurilor monitorizate? acuma nu-i obiga si tu pe bloggeri sa ia masuri sa se fereasca de tine.
uite cum o idee faina ajunge sa fie cu totul si cu totul altceva.
iar ce ai facut tu cu nautilusul… cu voie sau fara de voie… e o mare MAGARIE. o spun asa, ca intre prieteni.
Iulie 2, 2009 @ 11:42 pm
probabil sunt preluate partial cele care au setat pe blog feed partial, dar unii dintre noi nu vor sa isi incomodeze cititorii pentru ca i-a trecut cuiva prin cap sa ne “imprumute” continutul. daca vrei sa faci asa ceva ori lasi doar un excerpt de cateva zeci de cuvinte, ori il faci pe baza de inscriere: cine vrea sa fie promovat asa, bine, cine nu, nu.
oricum, chestia asta se cheama content scraping si daca se mai indoieste cineva ca nu e, hm, prea apreciata pe plan general, ajunge un search in google si-o sa fie clar…
Iulie 2, 2009 @ 11:44 pm
P.S. atunci cand un site are 2 blocuri de reclame adsense si unul de amazon nu pot sa nu cred ca sunt si interese financiare pe acolo… mai pe romaneste facut bani din ce scriu altii. singura consolare e ca blogurile in romana, mai ales pe o nisa atat de putin populata, nu fac bani aproape deloc din astfel de reclame.
Iulie 3, 2009 @ 7:15 am
Si ca sa demonstram cum se face o treaba ca la carte rog a se studia modelul http://sf.ubix.ro/ .
Totul este exact cum trebuie. Si arata si bine.
Iulie 3, 2009 @ 10:26 am
S-a rezolvat problema cu preluarea si publicarea integrala a unui articol pe prima pagina.
N-a fost asta in intentie. Totusi:
@mike: n-am facut nimic special cu nautilus. Am urmat niste pasi specifici de instalare. Iar blogul este construit in ideea de a vizualiza o lista de articole pentru ca eu, ca si altii, n-am timp sa umblu din blog in blog sa vad care ce a mai scris, desi sunt interesat. Am considerat ca listele astea vor ajuta pe mai multi. Un telefon era de ajuns.
@jen: interesante remarcile, dar mailul tau nu este pe nicaieri. Nu inteleg, totusi, de ce sari asa la gat, daca tot vrei sa facem ceva constructiv. De fapt, mai bine nu!
@kyodnb Multumesc pentru model. Interesant. N-am cautat prea mult sa vad daca mai este ceva. Am pus in practica o idee venita dintr-o necesitate. Bafta!
Iulie 3, 2009 @ 11:32 am
@all – Vad acu ca s-a schimbat formatul la blog.rosf.ro si e dat acum doar primul paragraf din postari. Gud 
@Mugur Cornila – Ideea cu digest-ul e faina; dar daca ati fi discutat cu toata lumea inainte sa dati drumul blogului nu ar mai fost (atatea) nemultumiri…
Iulie 6, 2009 @ 3:12 pm
mugur, am dat reply la mailul in care se anunta noul blog. adresa era redactia@rosf.ro.
Iulie 6, 2009 @ 4:07 pm
[...] Michael Haulica – Editorial Interviu Michael Haulica – Interviu cu George Ceausu despre QUASAR 30 Proza Stefana Cristina [...]
Iulie 7, 2009 @ 11:28 am
Editorialul D-lui Haulica este bun, echilibrat, avanseaza o observatie pertinenta, “SF-ul romanesc is alive”, e pe linia celorlalte doua antienmanolesciene ( “Despre premii si… alti demoni” , M. Haulica, “Nautilus”, nr.4/2009 si “Aproape nimic, dar, mai ales, pe langa”, C. Secu, “Helion”, nr.1-2/2009) care-mi sunt pe plac, INSA, chiar daca observatiunea este cladita pe evenimente concrete (Quasar 30, a treia intalnire ProspectArt, palma data de un neofit literaturii romanesti de science-fiction) are o LIMITA! In cazul scrierilor D-lui Butuzea se margineste DOAR la “editorialul” (ghilimele pentru ca nu-i cu ISSN) de pe SRSFF si nu la intreg corpus-ul scrierilor electronice ale acestuia!
Tot in luna iunie, pe 29, Dl. Dragos C. Butuzea posta in jurnalul sau electronic insemnarea de o suta de cuvinte “Cum am starnit S.F.-era romaneasca ” , care, in stilu-i caracteristic, incepe cu : “(desi sunt) cam profan” , se termina cu: “(le-am zis eu), verde in fata parerea noastra!”.
Pana sa apara “Nautilus”-ul, Dl. Butuzea, dupa ce anuntase in prealabil (3 iulie) ca dospeste(!) niste comentarii la editorialul lui D-lui Liviu Radu, pe 6 iulie, la siesta, el chiar le-a scos! Nu stiu de ce, dar nu m-a mirat ca nu a luat in seama ce i s-a mai spus, un autor roman de SF sau literatura, in general, publica GRATIS sau aproape gratis (am auzit si de cazuri in care scriitorul si-a cedat drepturile de autor in schimbul unei aparitii televizate, unul a fost multamit sa-i dea editura niste maculatura cal.I / carti etc.) !
Dl. Butuzea indeamna aici pe autorii de science-fiction sa bage niste viermi herbertieni (ei semnificand “SPECTACULOSUL” unei carti!) si garanteaza inca 1000 (!!!) de exemplare vandute!
Avand in vedere ca unui autor ii revine intre 6 si 10% din pretul de vanzare, inseamna ca am castiga in plus cam 2000 DE LEI !!!
Daca S.C. aducea in discutie banii investiti si protejarea investitiei, cand este vorba de creatie si TIMP, lucrurile sunt si mai delicate! Dl. Butuzea nu ramane decat sa spere ca vreun autor care a ramas in urma cu plata facturilor sau care are vreun membru al familiei in spital va scrie cine stie ce pastisa dupa Asimov/Herbert/Card!
In aroganta-i nemasurata (necitind pe vreo unul), ne-a facut de doi lei in comparatie cu prietenii sai, Liiceanu (care abia accepta – banuiesc – sa-si publice cartile la propria-i editura contra unui procent de 15%), “Carta” (care are deja un best-seller planetar citit de curioasele din Romania, “De ce ne iubesc barbatii”, intre 70.000 si 100. 000 de copii vandute si parca am inteles ca are si un preferential de 12 sau 12,5%) sau Lucian Dan Teodorovici ( celebrul om-orchestra a literaturii iesene, a carui ultima carte libraria online pravaliacucarti i-a postat-o la sectiunea “ARTA”!). Pentru cei care mi-au citit ultima povestire si cred ca i-au regasit pe toti acesti trei corifei ai literaturii romane, le sunt dator cu o precizare: personajele nu intruchipeaza persoane reale, stalpi ai literaturii romane (Cartarescu e si in manualul de-a VIIa sau de-a VIIIa, al EDITURII HUMANITAS !) cred… Adica cred ca le sunt dator!
Pornind de la aceste consideratii, mai ca as scrie si eu, “Asteptarile/Obsevatiile unui scriitor (amator) de science-fiction”, dar nu cutez sa propun un editorial alaturi de cel al D-lui Haulica, una ca nu-s consacrat si-mi stiu lungul nasului, a doua ca n-am TIMP suficient! Poate-ar merge macar o fituica in oglinda butuziana bagata la “Pintenul fierbinte”(sunt atzos) sau “Outsider” (vin dinspre “mainstream”, cum ii zice prietenul de club Voikunike si mai bine-as ramane la poarta SF-ului!)…
Iulie 7, 2009 @ 11:39 am
@buzdugan: cam agresiv si patimas…
Iulie 7, 2009 @ 3:00 pm
@A Buzdugan – Domnule, esti un adevarat detectiv in ceea ce ma priveste, incep sa cred ca ai o obsesie de a ma “desfiinta”, desfiintandu-mi si preferintele – de genul daca criteriile lui sunt de doi lei, el insusi e de doi lei.
domnule AB, eu nu castig bani din scris, si, din pacate nici scriitorii romani, cu mici exceptii – tudor octavian e un ex., bravo lui. nu m-am referit nici o clipa la aspectul pecuniar al problemei. asta ar fi o alta discutie.
eu ma refeream la a tine cont de parerea unui cititor/ascultator – asta e rolul cenaclului, in fond. sau cel putin dupa mine.
ca as fi de o aroganta “nemasurata”, ca as fi facut pe cineva de doi lei sunt proiectiile dumitale ilogice.
ia aminte domnule, nu m-am referit la nimeni, n-am nominalizat pe nimeni, cum o faci dumneata cu “corifeii” (se pare ca-i cunosti foarte bine, daca iti permiti sa tragi concluzii). daca dumneata crezi ca vei face literatura ironizand pe altii si fiind mereu agresiv si patimas, vei ramane la poarta (de partea de dinafara) a lteraturii.
daca ai fost bine intentionat, o atitudine inteligenta ar fi fost sa iei ce-i bun de la altii – chiar si de doi lei ca mine – si sa neglijezi ce-i rau. in schimb…
Iulie 7, 2009 @ 3:47 pm
@A Buzdugan – si apropo de blog, iata cateva reguli, via capicornk13
http://www.physorg.com/news165156796.html:
The researchers identified four underlying ethical principles important to bloggers: truth telling, accountability, minimizing harm and attribution. Truth telling involves honesty, fairness and completeness in reporting. Accountability involves being answerable to the public, bearing the consequences of one’s actions and revealing conflicts of interest, and minimizing harm underlies issues involving privacy, confidentiality, reputational harm, consideration of others’ feelings, and respecting diversity and underprivileged groups.
Iulie 7, 2009 @ 8:39 pm
@Mike-chiar ca a fost cel mai frumos tirg! poate la toamna sincronizam toate lansarile SF!
Iulie 7, 2009 @ 9:12 pm
@Dragos C. Butuzea – Dom’le, ar fi fost si culmea sa ma apuc sa caut si sa pun cap la cap informatii de dragul de a te desfiinta pe mata! Odata ce scriu o serie de articole despre Marile Edituri, Humanitas, Rao, Polirom (lista ramane deschisa) si retinerea lor in a publica literatura tanara, iti dai seama ca stiu o groaza despre ele si despre ce e in ele! Si stiu si sa-mi cantaresc cuvintele!
Daca tot ne intalnim “face to face” pe teren neutru, poate-mi permiti un “remember”: ceea a fost deranjant la primul dumitale atac a fost ca SF-ul se resimtea deja dupa lovitura lipsita de “fair-play”, “in orb” data de N. Manolescu, mai trebuia si lovitura dumitale sub centura, tot “in orb”… Atunci se limpezise treaba, fusese o neintelegere generata de pozitionarea si titlul articolului dumitale, dar bag seama ca i-ai agatat mandru scalpul la brau (“Cum am starnit S.F.-era romaneasca” – asta nu-i un titlu care sa denote aroganta?!) si iar ne spui de sus “sa ne facem treaba”!!! Ai citit ceva de aici: http://www.cititorsf.ro/2009/06/08/dosarele-sffila-stefan-ghidoveanu/ ? Eu si multi altii suntem siguri ca blocada e realizata de edituri, iar nu de calitatea indoielnica a productiilor autohtone! Demonstreaza-ne odata ca gresim! Citeste TOATA recolta de anul acesta si abia dupa aceea fa judecati de valoare!
Nu “agresivitatea”, patima, temperamentul vulcanic al autorului confirma sau infirma valoarea unei scrieri, ci textul in sine. Eu cel putin asa stiam pana mai ieri! Nu m-ar mira ca in Romania sa se fi schimbat si lucrul acesta!
Iulie 7, 2009 @ 9:15 pm
sa fim seriosi, nu cred c-a suferit sf-ul din cauza lui manolescu, cu atat mai putin din cauza unui articol al lui dragos. daca a suferit… atunci chiar am pus-o )
Iulie 7, 2009 @ 9:26 pm
@Jen – In “S.F.-era romaneasca”, cum frumos ii zice D.C.B., au fost reactii la omisiunea lui N. Manolescu, am amintit mai sus doua dintre ele. Partea a doua a afirmatiei dvs. mi-a dat de gandit! Sintagma finala m-a dus cu gandul la proapatul club infiintat chiar in focul luptei, dar cred ca nu despre asta e vorba!… ) . Bine, negociem! Macar o umbra a aruncat?
Iulie 7, 2009 @ 9:28 pm
o umbra asupra celor 10 oameni care au participat la discutie, o umbra asupra celor 100 de fani sf care au citit cartea lui manolescu… dar de aici pana la a vorbi de sf-ul romanes in totalitatea lui e cale mai lunga.
(si sunt jen sau ioana, nu dvs )
Iulie 7, 2009 @ 9:33 pm
@Jen – Umbra sa fie!
Iulie 7, 2009 @ 9:50 pm
- Mami, Dragoş mi-a luat jucăria şi zice că-i de căcat.
– Păi… dovedeşte-i contrariul.
– Nu pot, nu mă ţine şi nu-mi permit să am păreri. Vreau numai să-i interzică cineva lui Dragoş să vorbească.
Iulie 7, 2009 @ 11:30 pm
AB, citatul exact al finalului lui dragos este “noi le suntem alături, chiar dacă le mai spunem şi verde în faţă părerea noastră.”. ceea ce e putin altfel decit lasai sa se inteleaga. acuma depinde si de ce inteles i-a dat acelui “noi”. aici e ambiguitatea care duce la interpretari…
in alta (?) ordine de idei, “Asteptarile/Obsevatiile unui scriitor (amator) de science-fiction” ar fi interesante…
Iulie 9, 2009 @ 2:04 pm
@Michael – Ieri am citit editorialul D-lui Horia Nicola Ursu, azi am avut timp sa citesc noul EDITORIAL de pe site-ul SRSFF al D-lui Rudy Kvala. Am citit si “Tehnicile literare” ale lui Mihai-Dan Pavelescu si am vazut ca ce scriu eu poate fi considerat (inca) “literary fiction”! Deja din cauza disputei aberante am depasit deadline-ul pentru un articol “Scriitor strain in propria tara” (dupa Heinlein), despre acceptarea neconditionata de catre publicul din Romania a scrierilor strainilor si stratagema pseudonimelor, in cazul meu ar merge un Adrien DeMace (desi seamana cu pluralul de la soarece, e totusi traducerea “buzduganului” in latina zilelor noastre), iar editorul ar trebui sa scrie musai pe coperta a patra ca m-am stabilit in Canada sau Ghana!
Cred ca interviul lui HNU si editorialul lui RK au sintetizat esentialul: scriitorii (amatori) romani (amatori) de registrul/temele SF asteapta o MINUNE, atata timp cat editurile mentin blocada!
Si daca titlurile D-lui Butuzea au trezit (nejustificat) taurul din mine, abia ieri am remarcat titlul editorialului dvs.! )
Iulie 9, 2009 @ 2:32 pm
@AB: Despre ce blocada vorbesti? Ti se pare ca autorii romani nu au unde sa publice? Ti se pare ca nu s-a mai vazut un autor roman publicat de zeci de ani? Despre ce blocada vorbesti? Cadavrul cui il bocim aici?
Cred ca am cam obosit sa-i tot conving pe scriitorii romani ca au unde sa publice. Cred ca o sa mi se cam taie si de autori romani si de tot rahatul asta in care ne zbatem pentru ca asa vrem noi, ca ne place noua sa ne zbatem in loc sa iesim linistiti la suprafata si sa ne comportam ca oameni normali. Ia mai lasati-ma cu bocetele astea de babe nevropate! N-aveti unde publica? Lasati-va de scris atunci. Se vor bucura altii care cred ca au de ce scrie si mai cred ca au unde publica. Si daca n-o sa le intre in cap ca daca tot au strins 200 de pagini de text ar trebui de-acum sa le intre miliardele de lei in fiecare an… poate or avea o sansa sa ajunga cindva acolo unde isi doresc.
In rest… numai bine va doresc si o lume in care nici sa nu fie nevoie sa scrii doua pagini coerente in limba romana pentru ca societatea sa va faca scriitori celebri si bogati.
Chiar m-am suparat. Mi-ajunge.
Daca va jeluiati asa acum vreo 7-8 ani cind chiar nu publica nimeni (mai nimeni) autori romani, mai intelegeam. Dar asa… Sa fii chior pentru ca nu vrei sa vezi… ma scuzati. Aveti ceea ce meritati.
AB – nu e vorba neaparat despre tine, tipam si eu in pustiu…
Iulie 9, 2009 @ 4:05 pm
@Michael – Poate ca “blocada” nu e un termen prea fericit ales! Dar parca se ajunsese la un consens, ca marile edituri nu risca, nu merg pe mana prospaturilor! In fine, dat fiind faptul ca eu chiar sunt miop/chior, ma simt dator cu o explicatie! Nu stiu daca ati tipat la mine, dupa mine sau la D.P.!… Eu vreau doar sa transmit cateva idei pe care le-am strans de-a lungul anilor folosindu-ma de discursul epic.
Celebritatea o doresti cand esti tanar si entuziast. Am scris despre paranoia care insoteste (voluntar sau involuntar) actul creatiei (cu norocul care ma caracterizeaza, povestirea scrisa acum 17 ani, abia anul asta a publicat-o “Vatra”)! Si e clar ca daca vrei sa ai bani in Romania, nu te apuci de scris! Te faci profesor!
Abia cand am vazut ca pomeneati de 200 de pagini de text mi-am dat seama ca nu-i vorba de mine! Eu in ianuarie am propus o carte de 130 de pagini! Nu stiu ce are in spate cea de 200, dar a mea are cateva mii de pagini scrise. E a sasea terminata si a doua care consider ca merita sa fie publicata. Si va asigur ca nu mi se pare deloc distractiv ca pe bucati a reusit sa convinga zece redactori de reviste literare, iar ca intreg nu convinge (inca) niciun redactor de carte sa riste!…
Am pus scrisul in cui vreo 10-15 ani dupa ce Ed. Moldova mi-a cerut o suma imensa ca sa imi publice un debut (in jur de 2 milioane la inceputul lui ‘93) si da, sunt dispus sa fac acelasi lucru din nou in conditii similare! Spuneati intr-un alt editorial ca sunt si scriitori lipsiti de noroc. Imi place sa cred ca ma numar printre ei. Si sa scriu umor (“Zantiacii”)!
Iulie 10, 2009 @ 8:45 am
@Cocosila – Ma tine! Ma tine ceea ce scriu! In acelasi timp realizez ca vocabularul tare sarac nu iti permite sa citesti decat comentarii, in niciun caz povestiri! Asa ca trebuie sa ma crezi pe cuvant!
Iulie 10, 2009 @ 8:47 am
din ce in ce mai interesant… am ajuns la atacuri la persoana. cat mai e pana la legea lui godwin? 
Iulie 10, 2009 @ 9:58 am
Am incercat sa-ti citesc povestire buzdu. Nu mi-a iesit. Nu stiu ce ti-ai propus cu acest zantiacii dar tocmai ai confirmat spusele lui butuzea. Asa ca, desi citesc, in niciun caz nu operele tale ma atrag.
De tinut intradevar te tine. Carcelul.
Iulie 10, 2009 @ 10:49 am
@cocosila – stai linistit, n-o sa-mi interzica nimeni sa vorbesc
am re-inceput sa citesc sf. deocamdata strugatki – incep cu cei mari (o fi rau?).
http://chestiilivresti.blogspot.com/2009/07/fratii-rusi-care-scriu-capodopere-sefe.html
Iulie 11, 2009 @ 7:05 am
@Cocosila – Ba, Cocosila, cum ar zice Moromete! Eu am zis povestiri, nu povestirea! Stiu ca ti-e greu, ca nu-i atat de usor ca la comentarii! Mai gasesti inca doua aici si una a aparut miercurea asta in “Luceafarul”.
Daca tot iti place Preda. Sper ca stii, lectura punctuala nu poate genera judecati de valoare! Daca citesti DOAR “Risipitorii” lui Preda – stii de existenta acestui roman, nu? – ai zice ca a fost o sluga a regimului comunist care a scris doar literatura angajata!
Hai sa-ti desenez! In “Zantiacii”:
1.) sunt ilustrate cateva directii pe care le ofera genul. De la (din ce in ce mai obositoarele) trilogii la fantasy. Si o interogatie, care ar fi mai buna de urmat.
2.) este o povestire pretext, un mijloc de a arata o data in plus ca CEVA se intampla in editurile sarbesti!
3.) vrea sa iasa din schema banala a invaziei extraterestre care presupune:
A.)ori vin sa ne tehnologizeze, intrucat suntem niste primitivi;
B.)ori vin sa se corceasca;
C.)ori vin sa ne distruga pentru ca ne doresc planeta, suprematia in Univers si alte goange!
Daca se va realiza vreodata un contact, el va fi de o normailtate crasa. Aici astia ajung din greseala si SINGURUL lor SCOP este sa se intoarca acasa! Contrar orgoliilor marunte, nu cred ca suntem nici buricul Universului, nici cea mai buna dintre toate lumile posibile!
Ti-as recomanda “Soarele rasare-n asfintit”, de aici, din Nautilus, despre “eliminarea” persoanelor la 55 de ani, singura solutie intr-un Pamant suprapopulat; idee mai veche, dar prezentata diferit. Problema e ca pasajele lungi despre sinucidere s-ar putea sa te indrepte spre ceva nedorit!
Si nu cauta drumuri batatorite la mine! Sunt impotriva copierii S.F.ului americanesc!
Si nu te astepta sa-ti raspund prea curand! Aici nu sunt in vizita de placere, am treaba pana peste cap si nu am timp de pute prin nisip, “(…)te tine. Carcelul.”
@D.C.B. – Nu-i rau, dom’le, re-incepe de unde vrei! Indemnul lui Noica e valabil in (aproape) orice domeniu umanist. Nu trebuie sa uiti insa ca “Picnicul…” a fost citit de multi iubitori de S.F. de la noi din tara in noiembrie 1984. Nu interpreta! Ma refer la faptul ca ai ceva de recuperat!
@Jen – Conflictul nu va escalada conform legii lui Godwin, intrucat eu ma cred Stalin de cativa ani buni!
Iulie 16, 2009 @ 2:57 pm
domnule A. Buzdugan, dînd şi eu, ca om-orchestră ce mă aflu, într-un sfîrşit peste un comentariu al Dvs., mi-ar plăcea să detaliaţi ce înţelegeţi prin teribila blocadă impusă de editurile naţionale scriitorilor noştri. se mai întîmplă, e adevărat, ca editurile să respingă oameni care scriu texte pe care le intitulează roman sau povestire. se întîmplă. dacă nu s-ar întîmpla, cred că orice editură ar intra în faliment. dar probabil că înţelegeţi asta. sper. îmi închipui…
mi-ar mai plăcea să daţi din cînd în cînd un click pe site-ul Polirom şi, văzînd debuturile în proză din ultimii 5 ani, inclusiv cele două debuturi de vara asta, să-mi explicaţi fraza Dvs.: “Dar parca se ajunsese la un consens, ca marile edituri nu risca, nu merg pe mana prospaturilor!”. dar astea ar fi doar biete plăceri personale. de om-orchestră, bineînţeles, cu cu fină & plăcută ironie aţi binevoit să mă prezentaţi. apelativul, fie el şi mai ironic, de “corifeu” chiar nu merită, pe de altă parte, discutat. e ridicolă plasarea sa, într-un text fie el acid, lîngă numele meu.
un lucru n-am mai înţeles – recunosc, uneori mi se întîmplă să citesc cîte un comentariu şi să nu-l pricep – din ce aţi scris: ce legătură are cu discuţia încadrarea cărţii mele recente, pe un oarecare site de cărţi, la categoria ARTĂ? să fie asta o dovadă indubitabilă a faptului că sînt un ilustru necunoscut. nu vă contrazic, domnule Buzdugan, s-ar putea să aveţi dreptate. şi?
Iulie 16, 2009 @ 3:00 pm
@Michael Haulica
va salut, mi-a făcut plăcere să citesc intervenţiile Dvs. foarte pertinente la comentariile de-aici.
Iulie 17, 2009 @ 7:15 am
@ L.D. Teodorovici – Nu ma intriga faptul ca ati dat “intr-un sfarsit” peste comentariul meu si, pe aceasta cale, trebuie sa-i multumesc D-lui Dragos C. Butuzea! Personal, sunt constient ca nu sunt un “comentator” redutabil, cunoscut de-a lungul si de-a latul tarii!
In esenta era vorba despre literatura science-fiction. La editura dvs. se strecoara doar “hibrizi” (termenul potrivit ii apartine Biancai Burta-Cernat).
In ceea ce priveste site-ul respectiv (sunt un pasionat colectionar de albume de arta), trebuie sa recunosc ca m-a surprins si pe mine sa vad printre monografiile dedicate lui Michelangelo si Leonardo da Vinci ultima dvs. carte!… Acum vad ca a aparut la aceeasi sectiune si “Septuaginta” 5, tot de la Polirom. Nu sunt un as in managementul vanzarilor, eu doar sesizez neconcordantele flagrante!
Ca editurile nu sunt tocmai niste imaculate porti pentru Literatura Romana se vede si din editorialul “Sa spunem lucrurilor pe nume” de Liviu Radu, postat pe site-ul SRSFF, cat si din comentariile care il succed.
Daca tot va laudati cu DOUA debuturi vara aceasta, de ce nu publicati anual macar un S.F. DECLARAT? Ar fi cea mai buna metoda sa infirmati cele spuse de mine si de altii!
Si inca o data multumiri D-lui Dragos C. Butuzea ca n-a mai adus un alt Cocosila, ci un om care nu se ascunde in spatele unui pseudonim!
Iulie 17, 2009 @ 8:02 am
Domnule Buzdugan,
Voi fi pus din start într-o poziţie inconfortabilă dînd răspuns la întrebarea Dvs. privind SF-ul românesc pe un site dedicat SF-ului. Dar îmi asum poziţia.
Problema este că Polirom n-are o colecţie dedicată SF-ului. Nu e un „domeniu” pe care să-l acoperim, iar asta, o spun cu părere de rău, din măcar două motive clare: 1. în România, nu mai există în momentul actual o piaţă consistentă pentru SF-ul autohton; 2. în ciuda cîtorva scriitori buni, prestigiul acestei zone literare este în scădere, iar acest lucru nu ţine de editori, ci chiar de scriitorii de SF.
Mai important este însă că nu puteţi acuza o editură că nu publică o carte SF, de vreme ce nu am iniţiat o colecţie de gen, nu? E ca şi cum ne-aţi reproşa că nu publicăm cărţi pentru copii, deşi altă editură se ocupă, ca program, cu asemenea apariţii editoriale. Da, în cazul în care am avea o colecţie şi n-am publica debutanţi, reproşul Dvs. ar fi poate argumentat.
Apoi: îmi daţi exemplu un editorial pentru a vă susţine teza că editurile nu sînt „imaculate”? Nu prea vă înţeleg. Păi, şi eu pot scrie un editorial, susţinînd contrariul. Un editorial nu e o demonstraţie, ci o părere, domnule Buzdugan. Dacă ar fi să intru acum în polemici cu domnul Liviu Radu, pe de altă parte, aş avea suficiente argumente. Necazul este că el însuşi începe prin a spune, în editorialul respectiv, cam aşa: „Un autor român de literatură SF nu va reuşi aproape niciodată să scrie texte de valoarea celor americane”. Păi, dacă asta e premisa discuţiei, atunci ce ar îndemna editurile să investească ani întregi, în pierdere, ca să ofere vizibilitate SF-ului autohton? Să ajungă unde? La constatarea că talentul românesc în materie nu va putea concura nicicînd talentul american? Şi-atunci, la ce bun?
În ce priveşte site-ul cu vînzări de cărţi pe care mi l-aţi semnalat: care este problema mea, totuşi? Sau a Poliromului? E o „instituţie” separată, independentă, n-are legătură cu noi, iar erorile proprii şi le plăteşte. Sigur, noi putem semnala aceste erori, dar cum putem interveni? Simt un reproş la adresa noastră, iar el mi se pare complet deplasat…
Una peste alta: sincer, de mulţi ani aud aceeaşi temă reformulată, învîrtită pe unghiuri şi degete. Anume că editurile nu ne dau şanse, nu ne publică, nu ne promovează. În 2004, cînd Polirom a început colecţia de proză contemporană, mizînd pe autori mai puţin cunoscuţi, a făcut-o şi din motivul că, de cîţiva ani, începuse să se ştie de scriitori tineri foarte buni, începuse să se vorbească de un fenomen. Ne-am pus, adică, la dispoziţia acestui fenomen. Cu o ţintă clară, deloc comercială: dacă din, să zicem, 100 de autori publicaţi, 10 vor deveni cu adevărat importanţi, înseamnă că proiectul a reuşit. Ştiţi ce a însemnat asta? Un efort financiar uriaş, inclusiv cu o promovare pe măsură, necuantificarea pierderilor vreme de cîţiva ani, asumarea tuturor riscurilor aferente. Dar am avut ce să urmărim: ştiam, noi, cei de la editură, că literatura română va avea suficiente argumente „să se bată” în cîţiva ani cu orice altă literatură din lume. Şi a început s-o facă, dovadă cele peste 60 de traduceri în afară înregistrate pînă acum.
Doriţi interes editorial pentru SF? Şi eu mi-aş dori. Pentru asta, tocmai SF-iştii ar trebui să arate editurilor că există valoare, că există scopuri finale clare. Trebuie deci să creeze presiune prin calitatea ofertei lor. Să fie mai vizibili. Prin site-uri precum acesta. Prin publicaţii, prin demonstraţii coerente că există o piaţă pentru SF şi că există valoare printre SF-işti. Credeţi cumva că editorii vor fi nebuni să nu „profite” de aceste lucruri dacă ele vor fi demonstrate?
Vă plîngeţi de dezinteres, punînd însă carul în faţa boilor. Dvs. înşivă trebuie, mai întîi, să faceţi ce e de făcut pentru stîrnirea interesului. Aşa cum scriitorii mainstream au făcut-o la începutul mileniului actual.
Am scris mult şi, mai ales, mă tem, am făcut-o cumva pedant. Îmi cer scuze, nu aşa voiam să sune. Dar e un comentariu, pînă la urmă, aşa că nu mă mai întorc pentru a reaşeza stilistic lucrurile spre a elimina tonul didactic. Nu vreau să supăr pe nimeni, pentru că la rîndu-mi apreciez SF-ul. Cred însă că e bine să se spună şi lucrurilor pe nume, măcar din cînd în cînd. Dincolo de autocompătimiri.
Cu tot respectul pentru Dvs., domnule Buzdugan, şi pentru toţi iubitorii de SF.
P.S. Nu mi-aţi explicat calitatea mea de om-orchestră totuşi.
Iulie 17, 2009 @ 8:36 am
Dom’le, n-am ce sa fac, asta-i viziunea mea autocompatimitoare asupra vietii!
Imi pare rau ca nu am timp sa rasucesc prea mult cuvintele, repet am niste obligatii a caror satisfacere imediata, ma impiedica sa fac asta! Asa ca:
M-ati terminat cu chestia asta: nu publicam SF pentru ca nu avem colectie de gen! Iar alaturarea cu cartile pentru copii/de copii e stanjenitoare!
Om-orchestra – referire la multiplele dvs. domenii de activitate! Felicitari! Eu abia duc doua cu greu, profesorat si scriitura! Se vede treaba ca imi era predestinat tonul care este intr-adevar pedant!
Sa-ti publici cartea (conceputa ca un tot unitar) pe bucati in zece reviste literare inseamna intr-adevar sa pui carul in fata boilor!
Iulie 17, 2009 @ 8:44 am
Ok, domnule Buzdugan. Îmi pare rău, într-adevăr, că n-aveţi timp – evident, dacă aţi fi avut mai mult, aţi fi înţeles sensul real al comentariului meu.
Pentru tonul pedant mi-am cerut, îmi cer încă o dată scuze, nu am vrut să sune astfel.
Multiplele mele domenii de activitate sînt: scrisul (şi da, scriu literatură, scriu şi scenarii, scriu şi la ziar – dar e vorba de scris, nu?). E adevărat, sînt şi editor în acelaşi timp. Dar cu asta reducem la două multiplele mele domenii de activitate, nu? Cam ca şi în ce vă priveşte.
Exemplu cu cărţile pentru copii vi se pare jignitor!? Îmi pare rău. Eu visez să ajung cîndva la capacitatea (virtuozitatea) de a scrie o carte bună pentru copii. Aş fi încîntat! Dar ăsta-s eu, într-adevăr…
Gata, nu mai scriu nimic, nu vreau să vă reţin prea mult.
Iulie 17, 2009 @ 8:55 am
Chiar nu e un tertip! Sunt niste obligatii familiale, pe care nu le-as dori nici redactorilor de carte! Stanjenitor, in sensul deturnarii atentiei de la subiect, nu jignitor! Orice scriitor va recunoaste ca e o proba de virtuozitate sa scrii ceva bun pentru copii! Chestia cu colectia de gen ramane in picioare! La fel si cu carul pozitionat romaneste!
Stima!
Iulie 17, 2009 @ 9:52 am
[...] totuşi lui Dragoş C., care mi-a stîrnit interesul printr-o postare proprie), într-o discuţie pe tema SF-ului românesc. Întîmplare-întîmplare, dar mi se pare binevenită. Pentru că ştiu mulţi iubitori de SF [...]
Iulie 17, 2009 @ 11:17 am
@L.D. Teodorovici – Mi-am facut timp si v-am recitit cu mare atentie interventia.
1.) Editorialul in cauza nu reflecta “o parere”, ci chiar e “o demonstratie” prin inductie. E vorba de experienta acumulata de-a lungul anilor de un scriitor care poate genera concluzii viabile!
2.) Exista posibilitatea sa fi inteles eu gresit comentariul D-lui Liviu Radu facut la propriul sau editorial:
“la Polirom s-a incercat, deci consider subiectul depasit, acolo se poate patrunde doar dinspre mainstream, chiar daca prezinti o carte cu subiect SF. (desi eu fusesem prezentat de un autor publicat acolo, cu buna sustinere in mainstream…)”.
Eu am inteles ca Poliromul a refuzat un scriitor cu UNSPREZECE carti in spate!
Motivul e de inteles, spuneti dvs., “1. în România, nu mai există în momentul actual o piaţă consistentă pentru SF-ul autohton; 2. în ciuda cîtorva scriitori buni, prestigiul acestei zone literare este în scădere, iar acest lucru nu ţine de editori, ci chiar de scriitorii de SF.”
A.) Ma indoiesc ca “Polirom”-ul a facut vreun studiu de piata, intuiesc ca va bazati argumentatia pe “ce se aude”…
B.) Acest lucru va determina sa mergeti pe mana unui perdant “Next”, in loc sa girati incredere unuia dintre “scriitorii buni”. Motivul, mai rezonabil, il amintiti in continuare: absenta unei colectii de gen!!!
3.)Ce studii sau ce experienta ar trebui sa cuprinda C.V.-ul pentru a accede la un post de referent, editor, coordonator de colectie, redactor de carte, in fine, postul unuia care lasa sa treaca sau nu cartile spre publicare?
Odata ce in invatamant nu se vor mai studia stiinte sociale si nici cu scrisul nu ar trebui sa ma mai omor (este decizia care urmeaza rational, fundamentata pe un minim de cunostinte microeconomice: daca oferta ta nu se intalneste cu o cerere, atunci este firesc sa renunti, altfel esti susceptibil de a fi categorisit altcum!), ma gandesc ca ar trebui sa-mi castig painea altfel, mai ales ca lucrurile se vad mult mai luminos din puctul dvs. de vedere!
Am citit cateva mii de carti, intre care sute de capodopere, am intrat la Filologie in Iasi, dar am si iesit (nu cred ca este imperios necesara o nota in foaia matricola in dreptul Gramaticii generative), ma pot lasa de scris in orice clipa pentru a nu intra in conflict (subiectivitatea indusa de stilul propriu sa nu-mi lezeze obiectivitatea!), si am si fler sa nimeresc o carte buna!
Iulie 17, 2009 @ 11:31 am
Domnule Buzdugan, de asta data m-ati prins pe mine in lipsa crunta de timp – imi pare rau. Chiar nu mai pot avea, pentru citeva zile, acest schimb de argumente si contraargumente. Nu inteleg de ce va intriga atit de mult faptul ca o editura nu publica aiurea, fara o colectie care sa sustina mediatic o carte! Chiar nu inteleg. Azi dimineata v-as fi explicat, acum insa pur si simplu nu mai am cind.
Daca doriti si aveti rabdare pentru citeva zile, putem relua discutia, inclusiv pe mail. Deocamdata insa – tot fara tertipuri -, respectind lipsa Dvs. de timp, m-ar onora s-o intelegeti si pe a mea…
Iulie 17, 2009 @ 11:37 am
O.K.!
Iulie 17, 2009 @ 12:35 pm
Domnule Teodorovici, va salut si eu, cu aceeasi admiratie pe care o am pentru munca dvs de editor, si ma bucura tare mult interventia dvs. Chiar imi doream parerea unui editor (mai ales din tabra “cealalta”). Se poate discuta mult pe marginea interventiei dvs., dar imi doream o astfel de interventie pentru ca autorii de sf incepatori (indiferent de numarul anilor de scris, ma refer la “incepatori” intr-ale publicarii de carti) sa vada pozitia unui editor, lucru pe care multi scriitori de sf o ignora (din nestiinta sau din alte motive).
Am vazut si recenta postare de blogul dvs. si am semnalat-o la rubrica de STIRI. Da, e de discutat problema…
Par a fi doua lumi care nu se (prea) intersecteaza. Dar, in fond, e aceeasi lume, zic eu: aia cu scriitori si editori.
Iulie 17, 2009 @ 12:46 pm
Corect, domnule Haulica. E aceeasi lume, asta sustineam si eu in postarea mea.
Singura mea problema e ca tocmai acum, cind am intrat in subiectul asta, a intervenit ceva ce ma cam tine departe de computer. Dar o sa incerc sa tin totusi pasul, in masura in care vor mai exista comentarii. Totusi, vreau sa fac o mentiune: nu e o perspectiva de editor, nu e perspectiva oficiala a editurii la care lucrez, e pur si simplu o parere de om care tine foarte mult la ideea de literatura buna, de orice tip ar fi ea. Toate aprecierile mele!
Iulie 17, 2009 @ 12:55 pm
E clar ca nu e pozitia oficiala a editurii Polirom. Cit despre “perspectiva de editor”… eu ma gindeam ca este totusi o privire a unui om care lucreaza intr-o editura, care alege sa publice sau nu o carte sau alta, adica a unuia care stie cum stau lucrurile intr-o editura. Ceea ce putini dintre scriitorii (incepatori, cum ziceam) de la noi cunosc (la asta se referea si “in necunostinta de cauza” din comentariul meu). De multe ori, din prspectiva scriitorului, lucrurile se vad altfel decit din cea a editorului care, atunci cind hotaraste publicaea unei carti, are in vedere mult mai multe aspecte – intre ele si potentialul comercial (sau perspectivele de vinzare, ca sa nu zgirie auzul cuvintul “comercial” care, in acest context, are de-a face strict cu vinzarile si nu cu calitatea produsului).
Iulie 17, 2009 @ 1:04 pm
[...] pe blogul personal, despre Literatura SF. Pornind de la gîlceava… sau ce-o-fi-fost stîrnită de editorialul numărului 18 al Nautilusului. Şi de altele… (vezi şi intervenţiile la articolul Să spunem [...]
Iulie 17, 2009 @ 1:29 pm
@L.D. Teodorovici – Am vazut si articolul postat pe site-ul dvs.. Pacat! Tocmai pentru ca aveti “un respect foarte mare pentru munca de scriitor, indiferent dacă de SF/F sau nu” eu ma gandeam ca veti dezvolta: “(…) sincer, am tot dat de-a lungul vremii argumente privind neintroducerea unor cărţi SF în cadrul colecţiilor Polirom.”.
Si, intr-adevar, nu exista vreo contradictie intre pozitia dvs,. si “editurile nu fac nimic” !
Cand veti avea timp, peste o saptamana, doua, poate ma lamuriti si pe mine!
@Michael – Apropo de rabdare. Mai este o varianta! Publicarea postuma! Daca Urmuz si-ar fi strans povestirile intr-un volum si l-ar fi propus Editurii Polirom, stiti ce s-ar fi intamplat! Neavand “potential comercial” ar fi fost refuzat!
Chiar stau si ma intreb! Asa cum suntem noi balcanici, in cazul sau, daca nu s-ar fi sinucis aparent fara motiv, i-ar mai fi fost stranse povestirile intr-un volum (postum, bineinteles)?!
Iulie 17, 2009 @ 1:50 pm
Domnule Buzdugan,
Sincer, e greu de tinut pasul cu Dvs. O sa va dau argumente – o sa veniti sa mi le contraziceti. O sa va spun ca nu le-ati inteles (poate si din vina mea). O sa veniti cu altele. Ma iertati, sincer va spun, dar as vrea, foarte mult, sa discutam la obiect.
Nu exista nici o contradictie, daca imi cititi postul in intregime! Am explicat ce se intimpla cu editurile. E jignitor cind duceti Polirom exclusiv in zona comercialului. Vreti sa va fac sute de recomandari care dovedesc contrariul? intrati pe site-ul editurii.
V-am scris mai sus despre eforturile legate de colectiile de proza romaneasca. Degeaba am scris: spuneti de Urmuz, mergeti mai departe pe teoria Dvs. ca totul e legat de comercial. Cum sa mai raspund la asta? Ce argumente sa va mai dau, daca le ocoliti, raminind cantonat in parerea Dvs.? Da, n-am timp, sint extrem de ocupat, au aparut niste lucruri pe neasteptate. Dar observ ca stiti sa ma provocati in asa fel incit sa nu las lucrurile nespuse.
Ca sa lamuresc, in viteza, si celalalt aspect: tot de zeci de ori am mai spus si faptul ca Editura Polirom lucreaza cu referenti. Nu eu selectez titlurile, ci astept referatele unor oameni proveniti din zona criticii literare. Iar acei oameni nu cunosc numele autorului, isi dau referatul exclusiv pe text. Asa se face ca uneori, daca o carte nu-i buna, poate fi respins si un autor cu multe alte volume la activ. Asa se face si ca unii debutanti apar fara probleme.
In fine, ultimul aspect: o editura NU POATE PUBLICA niste carti in afara unui program editorial sustinut. Baza e o colectie! V-ati tot mirat de raspunsul meu cu privire la colectii: pai, da, e foarte dificil sa publici o carte in afara colectiilor. Si nu e nici macar in folosul autorului.
Cit priveste faptul ca Polirom sau alte edituri n-au initiat colectii de SF inca, asta e o alta discutie, am sugerat eu insumi niste motive plauzibile si personale. Cam asa stau lucrurile. Credeti-ma insa ca aceeasi lipsa de timp pe care o tot invoc ma pune in imposibilitatea de a tot veni cu raspunsuri la lucruri pe care le credeam lamurite.
Iulie 17, 2009 @ 1:50 pm
@AB: sint multi autori refuzati de o editura si aparuti la alta. nu e nici o contradictie aici. si romani, si straini. Si, ca tot veni vorba, inca ceva: nu vad o contradctie nici intre povestirile acceptate de reviste si cartea neacceptata de o editura (cind n-o s-o accepte zece edituri, de-abia atunci sa te intrebi ce si cum si de ce): revista se vindea la fel si cu, si fara povestirea ta (e un pic cinica afirmatia mea, dar cred ca sint prea putini scriitori in tara asta care sa vinda un numar de revista doar pentru ca au ei un text acolo). pentru aparitia cartii, editorul chiar isi pune problema daca vinde si cit vinde, inainte sa hotarasca publicarea.
Iar asta cu publicarea postuma a fost o gluma, da?
Iulie 17, 2009 @ 1:57 pm
Domnule Haulica, sigur ca e, vrind-nevrind, si o pozitie influentata de munca mea zilnica. Dar incerc, pe cit se poate, sa fac distinctia necesara: problemele ce tin de serviciu le discut la serviciu. Aici, pe net, mi-as dori foarte mult sa fiu perceput ca blogger, ca scriitor, ca orice altceva, dar mai putin editor. Normal, e doar un vis. Totusi, pe site-ul propriu, o sa fac in curind niste precizari despre care abia acum mi-am dat seama ca-s necesare.
Oricum, una peste alta, o bucurie e ca pot purta acest dialog cu dvs., cu prilejul acestei intrari personale in discutie. Sper sa-l prelungim si cu alte prilejuri, poate chiar fata in fata.
Iulie 17, 2009 @ 2:07 pm
Pentru a publica SF nu e nevoie ca editura sa aiba o colectie dedicata agestui gen literar (sa ne intelegem: scriu SF, dar ma refer la tot ce e prin imprejurimi: SF, fantasy, horror sau alte derivate, subgenuri, curente etc. – sa n-avem vorbe). Deci: s-a putut vedea, de-a lungul anilor, ca edituri mari, care “nu publica SF” (adica nu au o colectie specializata), au scapat printre titluri si unele ca Babylon Babies, Lanark (colectia Biblioteca Polirom) si chiar Derapaj (colectia Fiction LTD), Teodosie cel Mic, Fairia… (ambele in colectia Ego. Proza) – asta ca sa ma refer doar la Polirom acum, dar i se poate adauga si Humanitas linistta. Sau Curtea veche. Asa ca dracul nu e chiar atit de negru. Probabil, acolo unde coordonatorul sau referentul (depinde cum e organizat fiecare) gaseste un motiv de publicare, cartea se va tipari. Cu sigla sau fara sigla SF (F,H etc.).
De unde se vede ca nici macar atuci cind spune omul ca nu vrea SF nu poti fi sigur ca n-o sa apara vreun titlu peste noapte.
Iulie 17, 2009 @ 2:34 pm
@LDT: Cum sint putine sansse sa ne vedem in Bucuresti sau in Iasi in urmatoarea perioada (n-am de unde sa stiu, zic si eu), cel mai probabil ar fi tot un tirg de carte. Poate la Gaudeamus. Chiar m-ar bucura sa se intimple.
Iulie 17, 2009 @ 2:45 pm
@ L.D.Teodorovici – Sa inteleg ca cele doua afirmatii:
1.)”am un respect foarte mare pentru munca de scriitor, indiferent dacă de SF/F sau nu”
2.)“(…) sincer, am tot dat de-a lungul vremii argumente privind neintroducerea unor cărţi SF în cadrul colecţiilor Polirom.”
apartin una SCRIITORULUI L.D.T. , cealalta EDITORULUI L.D.T.!
Mea culpa! Mi-a fost greu sa decelez in acelasi paragraf pe Dr. Jekill si pe Mr. Hide!
Daca eu stiu sa va starnesc si dvs. stiti sa va eschivati!
Daca programul/planul editorial e ce imi imaginez eu ca este, un fel de “pat al lui Procust”, inseamna ca discutia nu are sens, intru intr-o alta disputa aberanta! Nici nu are sens sa intorc carul, nici sa schimb boii!
Din literatura clasica romana n-ar ramane nici cat ramane in urma boilor, dac-ar fi existat dintotdeauna “colectii” ! Sau de asta nici Budai-Deleanu n-a publicat la timp “Tiganiada”, ca nu era colectia “Epopeea romaneasca” ?!
Stiu foarte bine ce publica Polirom-ul. Am in casa instrumente de lucru marca Polirom.
@Michael – Si nu dom’le nu-i o gluma, Urmuz chiar s-a sinucis!
Nu spun ca “Soarele rasare-n asfintit” nu aduce cu un biletel lasat pe masuta!…
Iulie 17, 2009 @ 5:35 pm
@Dragos C. Butuzea – Domnule Butuzea, va este strain “genomul” de pe site-ul D-lui L.D.Teodorovici? Nu vorbesc de condescendenta (vecina cu ceva) vizavi de L.D.T. ! Superioritatea, generalizarea hazardata imi par cunoscute!… Citez:
“(…) ai nostri scriitori romani: acesti uzurpatori ai SF-ului sunt fara umor si prea tacticosi. O astfel de literatura trebuie scrisa de persoane cu preocupari literare, nu de astronomisti sau de ingineri care cred ca e suficient sa-i cunoasca opera lui Jules Vernes in intregime. Nu stiu cati dintre acestia pot face, prin stilul de a scrie, dovada intelegerii lui Kafka, de exemplu, in caz ca l-au citit. Scriitorii de SF romani se iau prea mult in serios si tind sa fie anosti. Literatura SF romaneasca este un hibrid intre cunostinte de tehnica si orice inafara de literatura. Pacat!”
Aici sunt de acord cu dumneata! Majoritatea cred ca “Metamorfoza” e un studiu despre transformarea fructozei in glucoza si ca “Tratatul despre descompunere” se refera ori la numerele prime ori la reactiile chimice incontrolabile! Niste hibridatori inculti!
Iulie 17, 2009 @ 5:38 pm
Ma scuzi, sunt de acord cu “genom”!
Iulie 18, 2009 @ 11:30 pm
Outside view: Buzdugan asta e obstinat pana la obsesie. Mai relaxati-va, domnule, e vara – faceti o plimbare in parc, cititi La Medeleni, mancati ciocolata…
Iulie 20, 2009 @ 8:31 pm
@A. Buzdugan – nu am inteles nimic.
Iulie 21, 2009 @ 2:34 pm
[...] pe blogul personal, despre Literatura SF. Pornind de la gîlceava… sau ce-o-fi-fost stîrnită de editorialul numărului 18 al Nautilusului. Şi de altele… (vezi şi intervenţiile la articolul Să spunem [...]
Iulie 21, 2009 @ 3:11 pm
[...] tema publicării de SF autohton am descoperit astăzi, printre comentariile la editorialul lui Mike Haulica din Nautilus-ul pe iulie, un răspuns de la Lucian Dan Teodorovici care mi se pare [...]
Iulie 28, 2009 @ 5:01 pm
Tovarase Michael! Sa-mi spui si mie, cum vine aia ‘a resuscita amorteala’, formulare ce apare la inceputul editorialului tau?
Iulie 29, 2009 @ 7:41 am
A RESUSCIT//Á ~éz tranz. 1) med. (inima sau respirația oprită) A pune din nou în funcție; a reînvia. 2) fig. A face să renască; a trezi la viață; a reînvia. /<fr. ressusciter
Deci a trezi la viata… E ca si cum ai spune “a resuscita un cadavru”. La figurat merge… dar era mai bine sa fi folosit o alta formulare, asa e.
Septembrie 7, 2009 @ 1:51 am
Rain early all day, Balls earned to walls eyes ears nails, years own urs, Wait in light limits, undo normal dirty eggs right straight till army need drivers…. . . Only clever people can understand what i said…POATE CINEVA SA AMI SPUNA CEVA DESPRE CITATUL ACESTA AUTOR ETC
Aboneaza-te la RSS-ul de comentarii al acestui articol. TrackBack URL
Comenteaza
Revista Nautilus © 2008 || ISSN 1844 - 0371