Cautare
Newsletter
Loading ...Foileton
Amendamentul Dawson 11 (Incheiere) Amendamentul Dawson 10 Amendamentul Dawson 9 Amendamentul Dawson 8 Amendamentul Dawson 7 Amendamentul Dawson 6Anunturi
-
Ultimele clipe sînt extrem de scumpe
scrisa de Mircea Coman -
Lacul păsării Wandoo
scrisa de Marcel Luca -
Între Lacuri
scrisa de Bogdan-Tudor Bucheru -
Mitologii creştine. Anatema
scrisa de Aurel Cărăşel -
O carte pentru copii
scrisa de Liviu Radu -
Pătrat alb pe fond alb
scrisa de Liviu Radu -
Oare de ce asasinii trebuie să fie buni?
scrisa de Liviu Radu -
Înainte de pauză…
scrisa de Liviu Radu
Noi povestiri:
Ultimele recenzii:
4. STAREA DE FAPT (Partea a II-a)
Să încerc acum să detaliez ceea ce doar am enunţat în numărul trecut al revistei…
„Modelele” propuse sînt numai o parte din multele cărţi ruseşti ce inundaseră piaţa SF-ului de la noi la sfîrşitul anilor ’50 şi începutul anilor ’60. În general pastişe julesverniene, romanele şi culegerile de povestiri venite de la răsărit aveau în plus un pronunţat caracter propagandistic, devenind adevărate „ode ale bucuriei” închinate omului nou şi construirii socialismului victorios, biruitor, multilateral dezvoltat (sau cum mai vreţi dvs.). Confuzia între ficţiune şi popularizarea ştiinţifică era la ea acasă în aproape toate cărţile SF ale perioadei, prin urmare valoarea literară se situa în cele mai multe cazuri la nivelul cel mai de jos. Dar unele erau chiar haioase… „Legendele căpitanilor stelari” (G. Altov), „Plutonia” şi „Ţara lui Sannikov” (V.A. Obrucev), „Taina celor două oceane” (G.B. Adamov), „Ţara norilor purpurii” şi „Întoarcerea” (Arkadii & Boris Strugaţki), „Echipajul de pe Mekong” (E. Voiskunski & I. Lukodianov), „Omul-rază” (Mihail Leaşenko) pot spune chiar că mi-au plăcut atît în copilărie, cît şi mai tîrziu, la o re-lecturare lipsită de orice altă pretenţie în afara celei a divertismentului. Intrigi poliţiste, aventură în starea cea mai pură, explorări, idei ştiinţifice cuminţi, dar cu priză la un public mai puţin sofisticat, un pic de introspecţie (mai ales la fraţii Strugaţki, aflaţi atunci „pe linie”, dar deja lăsînd se întrevadă că viitorul lor literar era altul) şi chiar niţeluş umor – toate aceste ingrediente au contribuit la succesul în epocă al titlurilor menţionate. Iată şi alte volume ruseşti interesante, chiar dacă nu din aceeaşi perioadă – au însă avantajul că, fiind publicate de editura Raduga (editură destinată promovării literaturii ruse în străinătate), sînt traduse fie în franceză, fie în engleză şi pot servi drept model pentru o comparaţie evolutivă:
Desigur, vedeta incontestabilă a literaturii ştiinţifico-fantastice sovietice de atunci era Ivan Antonovici Efremov, autorul celebrului roman „Nebuloasa din Andromeda”, ce se dorea o replică de tip comunist la celebra utopie a lui Wells „Oameni ca zeii”. Măcar şi din curiozitate, publicul din Vest a asigurat acestei cărţi un succes absolut ciudat, ea fiind cea mai cunoscută creaţie SF provenind din Est, cel puţin pînă la apariţia operelor de maturitate ale lui Stanislaw Lem şi ale fraţilor Strugaţki. În româneşte, numai eu ştiu vreo 3 ediţii ale romanului, dar e posibil să fi fost mai multe.
Alte volume interesante de Ivan Efremov sînt „La hotarele Oikumeniei” şi „Limanul curcubeului” (ultimul cuprinzînd o culegere de povestiri din seria „I.A.Efremov – Opere alese”, apărută la aceeaşi eternă Editură a Tineretului!). „Maestrul” a avut şi prozeliţi: Valentina Juravliova, Anatoli Dneprov, Ghenadii Gor etc., multe dintre creaţiile lor putînd fi citite de-a lungul timpului în celebra CPSF sau în cele două antologii de SF sovietic apărute înainte de 1989.
Aşa am ajuns la unul dintre cei mai interesanţi scriitori ruşi de science fiction, Aleksei Nicolaevici Tolstoi (1883-1945), rudă apropiată cu Turgheniev şi membru al „aripii sărace” a conţilor Tolstoi, fiul unei scriitoare pentru copii şi al unui husar pensionat, proprietar de pămînt. Acest scriitor, care altminteri n-a prea strălucit în domeniul mainstream, va rămîne însă pentru totdeauna în memoria cititorilor de pretutindeni cu două romane publicate la interval de numai trei ani: „Aelita” (1923) şi „Hiperboloidul inginerului Garin” (1926). Dacă primul era o utopie socialistă atît de naivă încît s-a dovedit numai bună ca material de propagandă (vezi filmul lui Yakov Protazanov din 1924, de la care vă ofer alăturat imagini cu coperta DVD-ului şi afişul de cinema folosit la lansare),
cu „Hiperboloidul…” treaba stă cu totul altfel. Satiră de excepţie, îmbrăcată sub haina unui roman de acţiune, creaţia lui Tolstoi a devenit imediat celebră, fiind şi ecranizată în două rînduri, în 1965 şi 1973. Coperta uneia dintre ediţiile româneşti ale cărţii o aveţi mai sus.
&
Şi-am ajuns acum la ceea ce mă interesa în mod deosebit, seriile de „opere alese” ale lui Al. R. Beleaev şi H.G. Wells. 
Spuneam în prima parte a acestei prezentări că volumele celor doi autori apărute la Editura Tineretului au devenit obiect de colecţie, întrucît nu s-au mai reeditat niciodată de-atunci, chiar dacă multe romane şi (în cazul lui Wells) povestiri au fost retipărite într-o veselie după 1989, cel puţin pînă la apariţia legii copyright-ului. După aceea lucrurile s-au mai aşezat, aşa că acum aşteptăm cu toţii ediţii de „opere complete SF” semnate H.G. Wells sau Al.R. Beleaev – dacă se poate şi într-o nouă prezentare/traducere. De altminteri, în urmă cu puţini ani, într-o discuţie cu domnul Mironov, căzuserăm de acord asupra faptului că Wells are nevoie de o nouă traducere, mult mai modernă şi adaptată spiritului epocii noastre. Întrucît la limba rusă nu mă pricep (chiar dacă am învaţat-o patru ani la facultate, ca la galere!), nu-mi dau seama dacă lucrurile stau la fel şi în cazul lui Beleaev – bănuiesc totuşi că da.
Să ne ocupăm pe rînd de fiecare dintre cele două ediţii…
Pentru că tot am vorbit mai înainte de ruşi, să începem cu Aleksandr Romanovici Beleaev (1884-1942). Cînd era copil, a căzut de pe acoperişul unui hambar şi cît a stat la pat ca să se refacă s-a apucat de citit… ghiciţi ce sau pe cine? Hai să vedem… Jules Verne, H.G. Wells şi K.E. Ţiolkovski? Bingo!!! Pînă pe la 25 de ani episoadele de paralizie temporară din cauza căzăturii din copilărie s-au tot repetat, aşa că Beleaev s-a apucat de scris la modul cel mai serios cu putinţă. A debutat în 1925, cu uimitorul roman „Capul profesorului Dowell” şi a continuat cu o serie de alte creaţii de mare succes, între care „Omul-amfibie” (1928) şi „Ultimul om din Atlantida” (1926) par a fi cele mai cunoscute pe plan mondial.
„Omul-amfibie”, îndeosebi, a cunoscut o carieră multimedia ieşită din comun – e-adevărat, spre sfîrşitul secolului XX. Filme („Celovek-amfibiia” – 1962, regia: Vladimir Chebotaryov & Ghennadi Kazansky; idem – 2004, miniserie, regia: Aleksandr Atanesyan), jocuri pentru PC şi PS3 (realizatori: KD Vision Games, un RPG în curs de apariţie), seriale „inspirate de” (celebru fiind „Omul din Atlantis”, cu Patrick Duffy în rolul principal) – toate au contribuit la menţinerea popularităţii acestui roman clasic din istoria literaturii SF. O ultimă precizare: Al.R. Beleaev a murit de foame în 1942, în oraşul sovietic Puşkin, ocupat de nazişti… Uff!
Şi-acum, despre ediţia românească:
* Volumul 1 (1962) – titlu: „Omul-amfibie” (trad. V. Probeanu & M. Cardaş), cuprinde
- Prefaţa – „Portul ştiinţei” (B. Leapunov)
- „Omul-amfibie” (1928)
- „Capul profesorului Dowell” (1925)
- „Omul care şi-a găsit chipul” (1929)
* Volumul 2 (1963) – titlu: „Steaua KEŢ”, cuprinde
- „Steaua KEŢ” (1936) (trad. M. Cardaş & V. Bîrlădeanu)
- „Traficantul de aer” (1929) (trad. M. Cardaş & V. Probeanu)
- „Pîinea veşnică” (1928) (trad. M. Cardaş & V. Bîrlădeanu)
* Volumul 3 (1964) – titlu: „Stăpînul lumii”, cuprinde
- „Stăpînul lumii” (1926) (trad. D. Manu & M. Cardaş)
- „Ultimul om din Atlantida” (1926) (trad. A. Ţimpău & I. Andreescu)
- „Ariel” (1941) (trad. A. Ţimpău & I. Andreescu)
Ar mai fi de publicat (şi-aici voi păstra titlurile în engleză, fiindcă cele ruseşti cred că nu vă vor spune nimic!): „The Island Of Crushed Ships” (1926), „Battle In The Ether” (1928), „Jumping To The Void” (1933), „The W Lab” (1938), plus antologia post-mortem „A Visitor From Outer Space” (2001? – …hm, e cam post-mortem bine!). Cam atît cu Beleaev…
&
A venit şi momentul cireşei de pe tort: ediţia de „Opere alese”, în 4 volume, ale lui H.G. Wells. Cîteva date tehnice:
* Volumul 1 (1962) – titlu: „Maşina timpului” , cuprinde
- Prefaţă: „Herbert George Wells (1866-1946)” (Iuri Kagarliţki)
- „Maşina timpului” (1895) (trad. Mihu Dragomir & C. Vonghizas)
- „Omul invizibil” (1897) (trad. C. Camil & M. Ralian)
- „Insula doctorului Moreau” (1896) (trad. Mihu Dragomir & C. Vonghizas)
* Volumul 2 (1963) – titlu: „Războiul lumilor” (trad. Mihu Dragomir & C. Vonghizas), cuprinde
- „Războiul lumilor” (1898)
- „Cînd se va trezi cel care doarme” (1899)
- „Primii oameni în Lună” (1901)
*Volumul 3 (1964) – titlu: „Hrana zeilor” (trad. Victor Kernbach & C. Vonghizas), cuprinde
- „Hrana zeilor” (1904)
- „Oameni ca zeii” (1923)
- „Dl. Blettsworthy pe insula Rampole” (1928)
* Volumul 4 (1965) – titlu: „Oul de cristal” (trad. Victor Kernbach & C. Vonghizas & B. Bereanu), cuprinde
- „Împărăţia furnicilor” (1905)
- „Cuirasate terestre” (1903)
- „Ţara orbilor” (1904)
- „Bacilii furaţi” (1894)
- „Înflorirea ciudatei orhidee” (1894)
- „În observatorul din Avu” (1894)
- „Omul zburător” (1893)
- „Fabricantul de diamante” (1894)
- „Insula aepyornilor” (1894)
- „Neobişnuitul caz al ochilor lui Davidson” (1895)
- „Argonauţii aerului” (1895)
- „În abis” (1896)
- „Năvălitorii din adîncuri” (1896)
- „Oul de cristal” (1897)
- „Steaua” (1897)
- „O poveste a zilelor ce vor veni” (1897)
- „Filmer” (1901)
- „Adevărul despre Pyecraft” (1903)
- „Noul accelerator” (1901)
- „Un vis apocaliptic” (1901).
Observaţii asupra respectivelor ediţii:
- selecţia textelor e una foarte bună, dar dacă la Beleaev este de înţeles de ce prefaţa a fost scrisă de un rus, la Wells acest fapt nu are nici o justificare. Cum veţi vedea în episoadele următoare, avem şi noi destui specialişti în opera wellsiană, chiar dacă – e-adevărat – ei nu s-au manifestat decît mult mai tîrziu (1983, Mircea Opriţă şi 1996, Ion Hobana).
- traducătorii au fost nume importante ale culturii române, doar că nu prea aveau legătură cu SF-ul, prin urmare e posibil ca versiunile lor ale operelor lui Wells şi Beleaev să poată fi îmbunătăţite în viitor.
- tirajele sînt de-a dreptul ameţitoare dacă ne gîndim la cele de-acum (50.000 de exemplare în medie la fiecare volum din scrierile lui Beleaev, 40.000 la Wells – excepţie făcînd primul volum, „Maşina timpului”, care avut un tiraj de 60.000 de exemplare!). Pare un basm frumos, nu-i aşa?
Pe moment, cred că putem să ne oprim aici. Data viitoare vom vorbi despre surse, dacă tot ne-am ocupat pînă acum de modele. Să vedem ce-o ieşi de-aici…
(VA URMA)
Articol publicat in 04 Iun, 2009 si semnat Stefan Ghidoveanu
Iunie 4, 2009 @ 8:47 pm
[...] Editorial Michael Haulica – Tîrgurile de carte Interviu Mihai Adascalitei – „Nu am timp să scriu!” este o minciună (Interviu cu Peter V. Brett) Proza Balin Feri – Overwrite Stefana Cristina Czeller – Omul negru a venit Narcisa Stoica – Trup şi Suflet Recenzii Liviu Radu – Aventurile unui preot cu viitor Liviu Radu – Aventurile unui vrăjitor Liviu Radu – Un Freud electronic şi o poartă Liviu Radu – Joaca de-a Schliemann Bogdan Lascu – Un space-opera adevarat Bogdan Lascu – Dimensiunea Exterră este pe cale de a invada pămîntul… Mihai Adascalitei – Un debut în forţă Film Adrian Buzdugan – Star Trek – Star Wars 0:1 Aron Biro – Star Trek Banda Desenata Dodo Nita – Pe urmele lui BeDon la Iaşi Viitorul asa cum a fost Stefan Ghidoveanu – 4. STAREA DE FAPT (Partea a II-a) [...]
Iunie 5, 2009 @ 11:59 am
Razboiul lumilor m-a prins extraordinar cand l-am citit prima oara. Bine, eram copil, dar nu ma puteam desprinde carte. Din pacate, zic eu, nu avut parte si de o ecranizare pe masura.
Iunie 5, 2009 @ 11:04 pm
Stefane, daca tot vorbesti de editiile romanesti macar pune copertile editiilor romanesti, nu variate englezesti. Apropo de Efremov: in romaneste a mai aparut un roman al lui istorico-fantastic “Coroana” (daca nu ma insel) despre pirduta coroana a lui Alexandru Macedon, dar si alte volume de povestiri: “Iurta corbului” si “Urme in timp”. In ceea ce priveste editiile H.G.Wells: din informatiile pe care le detin eu (interviul pe care l-am facut cu Adrian Rogoz in 1993) versiunile romanesti erau traduse din rusa, cel putin la primul volum.
Iunie 6, 2009 @ 12:35 pm
Romanul lui Efremov se numeste “Coroana neagra”. “Coroana” lui Alexandru Macedon nu era a lui, macedoneanul o gasise intr-un templu indian. Cristalele din care era confectionata aveau proprietatea de a sterge memoria celui care o purta in plin soare.
Aventuri frumoase, in Siberia, India si pe Coasta Scheletelor (Namibia).
Iunie 6, 2009 @ 4:06 pm
@Ionut –
1)Daca te-ai fi uitat si la restul serialului ai fi descoperit ca am pus deja copertele romanesti in numarul
din mai al revistei.
2)Eu nu mi-am propus aici sa fac o istorie a aparitiilor SF in romaneste, nici o cronologie sau o bibliografie a acestora. Pentru asta exista lucrarile realizate de Matei Donea si Dan Popescu, ba cred ca si cei de la revista „Pro-Scris” au date de acest gen. Rog a se apela cu incredere la dansii.
3)Este foarte bine daca aducem aminte de alte aparitii SF din vremea respectiva, dar fi mult mai profitabil pentru toata lumea daca s-ar indica si editura si anul aparitiei. Alfel ramanem la capitolul „amintiri din copilarie”.
4)Cum spuneam la „observstii asupra respectivelor editii”,
folosind un eufemism, traducerile ar putea fi „imbunatatite”. Intelegi de aici ce vrei… 
Iunie 8, 2009 @ 11:17 pm
Fratii Arkadi & Boris Strugatki v-or fi vreodata reeditati?Am inceput TAra norilor purpurii(da..poate parea un titlu cam de fetite dar nu este asa ,mai ales daca ne legam de continutul cartii care este excelent din toate punctele de vedere).Cartea este de la editura TINERETULUI(fui…abia am reusit sa o gasesc la anticariat),starea ei este una …nu tocmai perfecta dar destul de acceptabila…Cartea are un limbaj cursiv ,fara abateri (care nu ar trebui sa aibe loc)de la subiect(care sa te duca la o stare de nervii fara margini).DA! DUPA PAREREA MEA MAI TOATE CARTILE(ma refer in special la cele SF dar putem spune acelasi lucru si despre celelalte :taunul ,etc,etc) DE LA EDITURA TINERETULUI AU BENEFICIAT DE O TRADUCERE FOARTE BUNA SI NISTE COPERTI PE MASURA! si intr-adevar tiraje uriase 50.000 si 60.000! pai in vremurile noastre e bine daca tirajul unui carti depaseste 10-15 000 de exemplare(dar pana si acela este atins foarte greu).
P.s :ce autor are cartea SALAUGRA?(are o coperta inspaimantatoare) si ce-s acele trei stelute(este al treilea volum ?)
Iunie 8, 2009 @ 11:18 pm
salmugra pardon.
Iunie 9, 2009 @ 1:08 am
@ iliescu c.a. – „Salmugra” (a se citi „shalmugra”, in lipsa diacriticelor), este o antologie de SF sovietic aparuta in 1981, cu numarul 9, in raposata „Colectie a romanelor stiintifico-fantastice”, la Editura Univers. Antologia a fost alcatuita de Ion Covaci, tradusa de Ion Covaci si Nina Antonescu, cu o prefata de Nina Vucolov.
Iata si sumarul:
* Daniil Granin – „Loc pentru monument”;
* Lev Uspenski – „Salmugra”;
* Ilia Varsavski – „Subiect de roman”;
* Sever Gansovski – „Operatia”, „Cristalul”;
* V. Komarov – „Revolutia se amana”, „Solutia”;
* V.Firsov – „Ingerii”;
* Anatoli Dneprov – „Coca”, „Formula nemuririi”;
* Gheorghi Martinov – „Substituirea”;
* Kir Buliciov – „Viacik, lasa lucrurile-n pace!”
Majoritatea lucrarilor au aparut intre anii 1971-1974, exceptand-o pe aceea a lui Kir Buliciov, aparuta in 1979. Sunt deci niste creatii tipic sovietice, destul de putin originale, desi exista si una sau doua exceptii (nu-mi aduc aminte acum care, suntem totusi in 2009!).
In ce priveste cele 3 stelute, ele simbolizeaza un volum colectiv sau antologie, in nici un caz volumul trei dintr-o carte…
Despre coperta si cat de inspaimantatoare este, vreau sa va spun ca la vremea aparitiei CRSF lucrarile lui Peter Pusztai erau cele mai apreciate din SF-ul romanesc. Dar, desigur, gusturile difera de la om la om!
Iunie 9, 2009 @ 6:57 am
Paralela 45 a mai scos romane de fratii Strugatki. Eu am cumparat in ultimii ani doua — “E greu sa fii zeu” si “Orasul Damnat”. Primul mi-a placut mai mult.
Au mai scos si “Picnic la marginea drumului”, pe care il citisem inca de cand a aparut in almanah.
Iunie 9, 2009 @ 8:01 pm
Au aparut la Paralela 45, in traducerea lui Valerian Stoicescu, nu mai putin de 9 romane:
PICNIC LA MARGINEA DRUMULUI
ORASUL DAMNAT
POVESTE DESPRE TROICA
UN MILIARD DE ANI PANA LA SFARSITUL LUMII
HOTELUL „LA CRUCEA ALPINISTULUI”
E GREU SA FII ZEU
PICIUL
LUNEA INCEPE SAMBATA
A DOUA INVAZIE A MARTIENILOR
(le-am copiat de pe site-ul editurii, scuze de CAPS)
Mai poti gasi un roman, Valurile linistesc vantul, intr-unul din almanahurile Anticipatia, cred ca 1988 sau 1989 (nu le am la indemana ca sa verific)
Iunie 9, 2009 @ 11:19 pm
mi se par foarte nereusite copertile rusesti fata de cele americane ….si chiar fata de cele romanesti.Parca e prea mult plastic in ele…nu se vede maiestria celui care a facut acea poza…(ca poza este …nu desen asa cum este la cele romanesti).Si pana si Nebuloasa din Andromeda…are o coperta nesatisfacatoare.
@Stefan Ghidovan:Of! ca bine zis raposata (colectia Romanelor Stiintifico-Fantastice).Era excelenta acea colectie!La ea era totul impecabil(ca si la cea a Tineretului-tot S.f).Paginile era de calitate,scrisul nu era inghesuit,imaginea de pe coperta era adesea excelenta.Prin intermediul ei romanii au facut cunostiinta cu noi autori(straini) de S.f cum ar fi :Michael Crichton(germenul andromeda), Villiers de L`Isle-Adam(viitoarea eva ) ,Isaac Asimov(Caverne de otel) si multii altii.Traduceriile erau foarte bune…(ce am mai putea spune?)..paginile era prinse foarte bine…cu alte cuvinte daca cumparai o carte de la Univers nu ti-ar fi fost rusine sa o pui in biblioteca.Of! inca mai caut toataq colectia la anticariate…dar este foarte greu.Abia daca se mai gasesc si cand se gasesc sunt putin cam piperate…(nu am reusit sa adun decat numerele 3,4 si 13 …adica cele amintite mai sus-chiar in aceasta ordine)
!!!!Te rog domnule Ghidovan sa ma contraziceti daca nu am dreptate!
Iunie 10, 2009 @ 12:16 am
@Eddie:Valurile linistesc vintul-Ed. Nemira-Nautilus 37-1994 /Almanah Anticipatia 1988-Un miliard de ani pina la sfirsitul lumii.Raritati:Tara norilor purpurii-Ed.Tineretului-1961/Intoarcerea-Ed.Tineretului-1964.
Iunie 10, 2009 @ 2:24 am
@ilici: da un semn, poate iti mai gasesc eu citeva din cartile colectiei
Iunie 13, 2009 @ 8:23 pm
Frații Strugațki au mai fost publicați la editura Nemira cu romanul Scarabeul în mușuroi
Iunie 16, 2009 @ 4:14 am
Pentru pasionaţii fraţilor Strugaţki, Scarabeul în muşuroi se relansează de către editura Paralela 45, la Bookfest, vineri la ora 15:30 la standul B9. Veţi găsi acolo probabil şi celălalte titluri apărute până acum.
Iunie 16, 2009 @ 8:11 am
Prezentarea romanului fratilor Strugatki, Scarabeul in musuroi, ce va fi lansat vineri la ora 15.30, va fi facuta de mine, asa ca va invit sa ma ascultati – si sa ne revedem
Iunie 16, 2009 @ 6:28 pm
[...] de fratii Strugatki . Insa nu stiam ca despre ea va vorbi chiar Liviu Radu dupa cum am aflat de pe revista online [...]
Iunie 16, 2009 @ 10:25 pm
De data asta, ca sa moara dusmanii de necaz, voi fi acolo si te voi sprijini (nu ca ai avea nevoie, dar asa se spune!):-)
Iunie 17, 2009 @ 7:04 am
o sa-l suporti, stefane, ca, probabil, daca lucrurile merg asa ca pina acum, in viitorul DOOM “a suporta” = “a sprijini”, iar “suport” = “sprijin”
Iunie 17, 2009 @ 9:35 am
aşa-i Mike, iar furtuna este forma feminină a furtunului.
Iunie 17, 2009 @ 10:00 am
Grrrrr, nu cred sa pot fugi de la munca si joi (premiile USR) si vineri, asa ca oricat de colectionar Strugatki sunt, I’ll give it a miss. Doar daca nu cumva vine si Valerian Stoicescu, caz in care ma infiintez cu toata colectia, pentru autografe
Iunie 18, 2009 @ 4:55 am
Mai oameni buni, voi aveti ceva cu mine? Eu am jucat „Doom” si era foarte OK. De ce-mi distrugeti iluziile? Prin urmare, „vivat” „Doom” si fuck DOOM! Restul e pentru „olimpici” de genul lui Restart…
Iunie 18, 2009 @ 9:08 am
Aa…ha! Era vorba de Doom jocul! Eu am crezut că vorbim de Doom filmul care a fost varză. Tot în genul lui Restart
Iunie 25, 2009 @ 10:44 pm
Prietenul meu Liviu Radu imi trimite urmatoarea precizare despre unul dintre autorii rusi pomeniti in aceasta a 4-a parte a serialului „Viitorul, asa cum a fost”, pe care ma simt dator s-o mentionez integral in continuare:
„Draga Stefane, chestia cu Alexei Tolstoi e urmatoarea: tipul a luat Premiul Stalin pentru literatura de doua ori, deci acum e cotat drept scriitor stalinist, iar articolele de pe net sunt, evident, scrise in acest ton. “Tovarasul conte” are un roman istoric magnific – „Petru I” – si o trilogie – „Calvarul” (care a fost ecranizata, s-a facut si un serial de tv dupa ea) – care sunt chiar carti bune, plus celebrul „Buratino”, despre care stii si tu. Asa ca aprecierea ca nu a facut mare lucru in domeniul mainstream e subiectiva”. (Liviu Radu)
O precizare binevenita, care – iata – face lumina intr-un destin despre care comunismul a vrut sa stim destul de putin. Multumesc, Liviu!
Iunie 26, 2009 @ 7:23 am
In anii ‘50 au aparut intr-o editie de exceptie(in Cartea Rusa, daca nu ma insel) “Opere alese” de Alexei Tolstoi in 5 volume. “Petru I” n-am reusit sa-l duc pana la capat, dar “Calvarul” (in original ‘Хождение по мукам’)este un roman-fresca extraordinar! Poate sta alaturi de “Razboi si pace” al celuilalt Tolstoi! Il recomand oricui este interesat de degringolada inceputa in 1917! La noi s-a difuzat spre sfarsitul anilor ‘70 ecranizarea acestuia in zece parti. Trilogia (tot e in ‘trend’)”Calvarul” a fost reeditata de Ed. Univers in 1987.
A.N. Tolstoi mai are si un “Conte Cagliostro” care nu a fost tradus la noi.
Iunie 26, 2009 @ 9:21 am
Sunt de acord in privinta “Calvarului”. Dincolo de o anumita linie ideologica inerenta momentului, ramane un roman extraordinar.
Iunie 26, 2009 @ 6:39 pm
I think I’ve found the person behind the restarted child. He made his first appearance on SRSFF site with “The Waitings of the SF reader”. Please confirm!
Iunie 26, 2009 @ 6:42 pm
Asta e cand nu aplici metoda verificarii din trei surse si la enciclopedii si dictionare… Sa-mi fie invatatura de minte! Va multumesc tuturor pentru precizari.
Iunie 26, 2009 @ 7:10 pm
Thank you again, Sebi!
Iunie 26, 2009 @ 8:21 pm
@ a. buzdugan – Not very sure. Maybe you are right. See my answer on SRSFF site.
Iunie 27, 2009 @ 1:43 pm
@ ASELENIZARE (scriu aici, am vazut ca nu se pot posta comentarii la rubrica STIRI!)
Pentru cei care vor sa arunce “amandoi ochii” pe argumentele scepticilor, le recomand si eu vizionarea “Capricorn One” (1978), a “Conspiracy Theory: Did We Land on the Moon?” (2001) amintite in emisiune, dar si a filmului „Apollo 13”(1995) , pentru a-si face o idee despre dificultatea realizarii unei aselenizari in urma cu 40 de ani! Personal, ma situez la granita, aproape de sceptici!… Nu inteleg de ce SUA nu a lansat pana acum un satelit circumlunar, “Testifier” care sa fotografieze steagul american, urmele lasate etc. Daca satelitii circumterestri pot lua imagini cu o bila de ping-pong care o las pe terasa, nu inteleg de ce nu fac asta!
@ St. Ghidoveanu – Dom’le, ca un amarat de bugetar ce sunt, am vrut sa sun si sa pun mana pe pachetul oferit de Millenium Press! Mi-as fi dorit sa ajunga moaca la mine ultimul “Dune” tradus de dvs. sau, nesperat de repede, sa iau la bani marunti ultima antologie Millenium, dar am zis sa nu cumva sa se interpreteze, ca-i o facatura si-i rezultatul atacului in tandem de ieri! Bine c-a ajuns unde-a ajuns! Daca individul le citeste cu interesul meu pe sfert, inseamna ca au ajuns unde trebuie!
Iunie 28, 2009 @ 3:37 am
@a.buzdugan – Stimate domn, nu va faceti griji, pachetul de carti oferit astazi nu cuprindea ultimele noutati de la BookFest 2009. Mi-ar face insa placere sa discut in particular cu dvs., prin urmare urmariti raspunsul meu la postarea de pe http://www.cititorsf.ro, la ELM 27.06.2009. Va doresc succes!
Aboneaza-te la RSS-ul de comentarii al acestui articol. TrackBack URL
Comenteaza
Revista Nautilus © 2008 || ISSN 1844 - 0371